Analiză · Metodologie

108 sau 163? Definițiile explică o parte din diferență

Pentru 2024, Inspecția Muncii și INS publică 108 decese în accidente de muncă. Eurostat publică 163. Niciuna dintre cifre nu este greșită. Toate pornesc din aceeași bază de date, dar sunt numărate după reguli diferite și se închid la date diferite. O parte din diferență rămâne fără explicație în documentele publice.

Aceeași bază de date, trei moduri de numărare

Toate cele trei cifre pornesc din același loc. Angajatorul declară accidentul la inspectoratul teritorial de muncă, iar inspectorii îl verifică. Datele din județe ajung la Inspecția Muncii, care le trimite la Institutul Național de Statistică. INS transmite apoi la Eurostat datele fiecărui caz, fără nume. Raportul de calitate al INS spune explicit că sursa este una singură pentru toată perioada: baza de date a Inspecției Muncii.

Diferențele nu vin, așadar, din surse diferite. Vin din regulile de numărare și din datele la care se închid cifrele. Pentru 2024, Inspecția Muncii și INS publică aceleași cifre: 5.347 de accidentați în total, dintre care 108 decedați și 5.239 cu incapacitate temporară de muncă. În acest an, diferența apare numai față de Eurostat.

Ce explică documentele

Decesul survenit mai târziu. Metadatele Eurostat definesc accidentul mortal ca „un accident care duce la decesul victimei în cel mult un an de la accident”. Statistica națională lucrează altfel. Inspecția Muncii publică, pe aceeași imagine anuală, două rubrici separate: accidentații mortal și incapacitățile temporare de muncă încheiate prin decesul accidentatului. În 2024, a doua rubrică are 26 de cazuri.

Datele la care se închid cifrele. Regula „în cel mult un an” funcționează numai dacă cifrele se închid suficient de târziu. Termenele sunt construite exact așa. Imaginea Inspecției Muncii pentru 2024 poartă data de întocmire 31 martie 2025 și a fost publicată pe site-ul instituției la 6 iunie 2025. Statele membre au obligația legală să trimită datele la Eurostat până la 30 iunie a celui de-al doilea an de după anul accidentelor. Seria Eurostat pentru 2024 a fost actualizată ultima oară la 21 august 2026.

Să luăm un lucrător rănit la sfârșitul anului 2024, care moare câteva luni mai târziu. La data închiderii cifrei naționale, el este încă un accidentat cu incapacitate temporară. La Eurostat, dacă decesul survine în cele douăsprezece luni, accidentul se numără ca mortal în 2024.

Numărul minim de zile de absență. Această regulă privește doar accidentele nemortale. Eurostat colectează accidentele cu mai mult de 3 zile de absență de la muncă. INS scrie că în baza TEMPO intră cazurile cu 3 sau mai multe zile de incapacitate temporară. Cazurile cu exact 3 zile intră deci în cifra națională, dar nu și în cea europeană. Pentru 2024, Eurostat publică 3.762 de accidente nemortale, față de 5.239 la Inspecția Muncii.

Accidentele rutiere și cele de traseu. Se spune des că diferența vine din accidentele de circulație, incluse la Eurostat. Documentele nu susțin această explicație. Accidentele rutiere produse în timpul muncii sunt numărate de ambele sisteme; raportul INS le marchează ca acoperite integral. Accidentele de traseu, pe drumul obișnuit dintre casă și locul de muncă, sunt excluse din ambele serii. Inspecția Muncii le publică separat, în afara totalului: 731 de accidentați în 2024, dintre care 10 decedați.

Sursa: Inspecția Muncii, situația anuală a accidentelor de muncă („Prezentare generală”); INS, „Accidentați în muncă pe categorii de accidente, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe” (TEMPO ACC102B); Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2018–2024. Ultima coloană este o scădere făcută de noi între cifre publicate; nu ajustăm și nu estimăm nicio valoare.

Inspecția Muncii și INS publică aceleași cifre ale deceselor doar pentru 2023 și 2024. Pentru 2018–2022, cifrele lor diferă, deși pornesc din aceeași bază de date. Niciun document public nu explică această diferență.

Ce nu explică documentele publice

Adunăm cele două rubrici naționale pentru 2024: 108 accidentați mortal și 26 incapacități încheiate prin deces. Rezultă 134, față de 163 la Eurostat. Rămân 29 de cazuri fără corespondent în cifrele publicate. Adunarea este orientativă, nu o descompunere. În 2021, suma depășește chiar cifra europeană, deci cele două rubrici nu se transformă mecanic în seria Eurostat. Niciun document public nu arată câte decese se adaugă ulterior pentru fiecare an.

Anul 2022. Este singurul an din cei 17 ai seriei în care Eurostat publică mai puține decese decât INS. Regula „în cel mult un an” nu explică această inversare: ea poate doar să adauge decese, nu să le scadă. Documentele publice nu arată ce diferă între cazurile incluse.

Accidentele nemortale. Eurostat cere mai multe zile de absență decât INS. Dacă ambele serii ar porni de la aceleași cazuri, cifra europeană ar trebui să fie cel mult egală cu cea națională. Față de seria INS, nu se întâmplă așa: în 10 ani din cei 17 (2008, 2009, 2010, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019 și 2020), Eurostat este peste INS. Față de cifrele Inspecției Muncii, relația se respectă în toți anii comparați.

Creșterea bruscă din 2021. La accidentele nemortale, diferența dintre Inspecția Muncii și Eurostat crește de la 276 în 2020 la 1.824 în 2021. De atunci rămâne peste o mie în fiecare an. Eurostat a schimbat modul de numărare în 2011 și 2020, așa că anii de dinainte și de după nu se compară direct. Pentru 2020, Eurostat explică schimbarea prin introducerea unui cod nou pentru cazurile de COVID-19 legate de muncă, aplicat diferit de la un stat la altul. Creșterea apare însă în anul următor. Legătura dintre cele două este posibilă, dar nedemonstrată.

Întrebări la care documentele publice nu răspund

• Câte dintre accidentele înregistrate au avut exact 3 zile de incapacitate de muncă? Acestea intră în cifra națională, dar nu și în cea europeană.
• Câte decese au survenit după ce accidentul fusese înregistrat ca incapacitate temporară, și la cât timp după accident?
• De ce Inspecția Muncii și INS publică cifre diferite ale deceselor pentru 2018–2022?
• De ce Eurostat publică pentru 2022 mai puține decese decât INS?
• Pornesc seria INS și datele trimise la Eurostat de la aceeași extragere a datelor din baza Inspecției Muncii?