Infografice
Cifrele accidentelor de muncă, în figuri
Figurile arată câți oameni mor și câți sunt răniți în accidente de muncă în România. Arată și cine sunt victimele, unde se produc accidentele și cum se compară România cu Uniunea Europeană. Sub fiecare figură este trecută sursa cifrelor.
Metodologia explică de unde vin cifrele și cum sunt verificate.
Decese
Câți oameni au murit în accidente de muncă și ce a declanșat accidentele, după EurostatEvoluția deceselor
Decesele din accidente de muncă au scăzut cu două treimi din 2008
Decese din accidente de muncă, România, 2008–2024. Eurostat numără decesele produse în cel mult un an de la accident.
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2008–2024. Eurostat a schimbat modul de numărare în 2011 și 2020, așa că anii de dinainte și de după nu se compară direct. Tabel și descărcare
Ultimii cinci ani
Decesele au scăzut până în 2022, apoi au crescut doi ani la rând
Decese din accidente de muncă, România, 2020–2024; o figurină = 10 decese
= 10 decese
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2020–2024. Tabel și descărcare
Ce a declanșat accidentul
Trei tipuri de incidente au declanșat 63,8% dintre decesele din 2024
Decese după incidentul care a declanșat accidentul, România, 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după abatere, sex, vârstă și activitate CAEN Rev. 2” (hsw_ph3_06), 2024. Tabel și descărcare
Cum au fost rănite victimele
Lovirea de un obiect în mișcare a produs aproape o treime dintre decese
Decese după felul în care a fost rănită victima, România, 2024
- Lovire de un obiect în mișcare, coliziune52 (31,9%)
- Impact cu un obiect fix (victima în mișcare)31 (19,0%)
- Contact cu curent electric, temperaturi, substanțe periculoase20 (12,3%)
- Contact cu un obiect tăios, ascuțit sau aspru20 (12,3%)
- Celelalte moduri de rănire (5)40 (24,5%)
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după modul de rănire, sex, vârstă și activitate CAEN Rev. 2” (hsw_ph3_08), 2024. Tabel și descărcare
Accidente nemortale
Accidentele după care victima a lipsit de la muncă cel puțin 4 zile, după EurostatEvoluția accidentelor nemortale
Accidentele nemortale au crescut trei ani la rând după minimul din 2021
Accidente după care victima a lipsit de la muncă cel puțin 4 zile, România, 2008–2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă nemortale, pe activități CAEN Rev. 2 și sex” (hsw_n2_01), 2008–2024. Eurostat a schimbat modul de numărare în 2011 și 2020, așa că anii de dinainte și de după nu se compară direct. Tabel și descărcare
Alunecări și căderi
Alunecările, împiedicările și căderile au declanșat peste un sfert dintre accidentele nemortale și un sfert dintre decese
Accidente declanșate de alunecarea, împiedicarea sau căderea victimei, România, 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după abatere, sex, vârstă și activitate CAEN Rev. 2” (hsw_ph3_06), 2024. Tabel și descărcare
Durata absenței
Peste o treime dintre victimele accidentelor nemortale din 2024 au lipsit de la muncă între una și trei luni
Accidente nemortale după durata absenței de la muncă, România, 2024
12,5%
4–6 zile
469 din 3.762
11,3%
7–13 zile
424 din 3.762
13,2%
14–20 de zile
498 din 3.762
12,1%
21 de zile – o lună
454 din 3.762
34,3%
1–3 luni
1.289 din 3.762
10,7%
3–6 luni
401 din 3.762
6,0%
Incapacitate permanentă sau cel puțin 183 de zile
227 din 3.762
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după zilele de absență, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_04), 2024. Tabel și descărcare
Victimele
Cine sunt accidentații: sexul, vârsta, partea corpului rănită și leziuneaSexul victimelor
Aproape toți cei care au murit în accidente de muncă în 2024 au fost bărbați
Decese din accidente de muncă după sexul victimei, România, 2024
95,7%
Bărbați
156 din 163
4,3%
Femei
7 din 163
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după sex și gravitate (toate activitățile)” (hsw_mi08), 2024. Tabel și descărcare
Femeile accidentate
Femeile au fost 31,6% dintre victimele accidentelor nemortale în 2024, față de 24,9% în 2010
Femei, din totalul victimelor accidentelor nemortale, România, în anii 2010, 2015, 2020 și 2024
2010
2015
2020
2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după sex și gravitate (toate activitățile)” (hsw_mi08), 2010–2024. Tabel și descărcare
Vârsta și sexul
Între 18 și 24 de ani, femeile accidentate au fost aproape la fel de multe ca bărbații; între 25 și 34 de ani, bărbații au fost de trei ori mai mulți
Accidente nemortale după vârsta și sexul victimei, România, 2023. Nu sunt incluse industria extractivă, administrația publică, învățământul, sănătatea, cultura și alte servicii.
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după sex, vârstă și gravitate (activitățile CAEN A și C–N)” (hsw_mi01), 2023. Eurostat publică această împărțire pe vârste și sexe până în 2023. Tabel și descărcare
Vârsta victimelor
Cel puțin două treimi dintre victimele accidentelor nemortale au avut între 25 și 54 de ani
Accidente nemortale după vârsta victimei, în total și în cele patru activități cu cele mai multe accidente, România, 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă nemortale, pe activități CAEN Rev. 2 și vârstă” (hsw_n2_03), 2024. Pentru 8 accidente, vârsta victimei nu este cunoscută. Aceste accidente sunt incluse în total, dar nu în grupele de vârstă. Tabel și descărcare
Vârsta victimelor · construcții
În construcții, unul din trei lucrători care au murit avea 55 de ani sau mai mult
Decese în construcții după vârsta victimei, România, 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după abatere, sex, vârstă și activitate CAEN Rev. 2” (hsw_ph3_06), 2024. Tabel și descărcare
Tipul leziunii
O treime dintre accidentele nemortale din 2024 s-au soldat cu fracturi
Accidente nemortale după tipul leziunii: cele patru leziuni cele mai frecvente, România, 2024
Fracturi
Răni și leziuni superficiale
Comoții și leziuni interne
Luxații, entorse și întinderi
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după tipul leziunii, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_07), 2024. Tabel și descărcare
Partea corpului rănită · accidente nemortale
Brațele și picioarele au fost rănite în aproape 7 din 10 accidente nemortale
Accidente nemortale după partea corpului rănită, România, 2024
- Spate, inclusiv coloana vertebrală151
- Întregul corp sau mai multe zone158
- Alte părți ale corpului42
- Parte a corpului nespecificată23
- Membre inferioare1.49639,8%
- Membre superioare1.12529,9%
- Cap47512,6%
- Trunchi și organe2316,1%
- Întregul corp sau mai multe zone1584,2%
- Spate, inclusiv coloana vertebrală1514,0%
- Gât, inclusiv coloana cervicală611,6%
- Alte părți ale corpului421,1%
- Parte a corpului nespecificată230,6%
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după partea corpului rănită, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_06), 2024. Pe siluetă, mâinile sunt incluse la membrele superioare, iar bazinul la trunchi. Gâtul include coloana cervicală, iar spatele include coloana vertebrală. Tabel și descărcare
Partea corpului rănită · decese
Șase din zece victime decedate au avut leziuni la cap sau pe tot corpul
Decese după partea corpului rănită, România, 2024
- Spate, inclusiv coloana vertebrală2
- Întregul corp sau mai multe zone49
- Alte părți ale corpului14
- Parte a corpului nespecificată4
- Cap5131,3%
- Întregul corp sau mai multe zone4930,1%
- Trunchi și organe2817,2%
- Alte părți ale corpului148,6%
- Gât, inclusiv coloana cervicală95,5%
- Membre inferioare42,5%
- Parte a corpului nespecificată42,5%
- Spate, inclusiv coloana vertebrală21,2%
- Membre superioare21,2%
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după partea corpului rănită, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_06), 2024. Tabel și descărcare
Unde se produc accidentele
În ce activități economice, în ce firme și în ce județeActivitățile economice
Construcțiile au avut aproape un sfert dintre decese, iar industria prelucrătoare aproape o treime dintre accidentele nemortale
Partea construcțiilor și a industriei prelucrătoare din decese și din accidentele nemortale, România, 2024
23,9%
Construcții, decese
39 din 163
13,0%
Construcții, nemortale
489 din 3.762
15,3%
Industria prelucrătoare, decese
25 din 163
31,0%
Industria prelucrătoare, nemortale
1.167 din 3.762
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02); Eurostat, „Accidente de muncă nemortale, pe activități CAEN Rev. 2 și sex” (hsw_n2_01), 2024.
Decese la 100.000 de lucrători
Agricultura a avut de peste șapte ori mai multe decese decât media României, la același număr de lucrători, în 2024
Câți lucrători din 100.000 au murit în accidente de muncă, România, 2024: primele trei activități și toate activitățile
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2024. Tabel și descărcare
Mărimea firmei · accidente nemortale
Peste o treime dintre accidentele nemortale au avut loc în firme cu cel puțin 500 de angajați
Accidente nemortale după numărul de angajați ai firmei, România, 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după mărimea firmei, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_05), 2024. Tabel și descărcare
Mărimea firmei · decese
Cele mai multe decese din 2024 au fost în firmele cu 10–49 de angajați
Decese după numărul de angajați ai firmei, România, 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă după mărimea firmei, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_05), 2024. Pe axă, numărul de angajați ai firmei. 1 deces cu mărimea firmei necunoscută nu apare. Tabel și descărcare
Județele
Bistrița-Năsăud și Maramureș au avut cei mai mulți accidentați în muncă raportat la numărul de salariați, în 2024
Din 1.000 de salariați, câți s-au accidentat în muncă, pe județe, 2024; media României: 0,93‰
Accidentați la 1.000 de salariați
- 0,04 – 0,65‰
- 0,67 – 0,73‰
- 0,76 – 0,87‰
- 0,89 – 1,04‰
- 1,13 – 1,19‰
- 1,22 – 1,79‰
Cele mai mari valori
- Bistrița-Năsăud1,79‰
- Maramureș1,57‰
- Hunedoara1,29‰
- Bacău1,28‰
- Alba1,26‰
Cele mai mici valori
- Mehedinți (date probabil incomplete)0,04‰
- Vâlcea (date probabil incomplete)0,09‰
- Giurgiu0,29‰
Sursa: INS, „Accidentați în muncă pe categorii de accidente, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe” (TEMPO ACC102B), 2024. Culorile merg de la verde (rată mică) la roșu (rată mare). Semnul * arată date probabil incomplete la INS. Numărul accidentaților este mult mai mic decât în anii anteriori: Vâlcea, 7 accidentați în 2024, față de circa 55 pe an în 2019–2023; Mehedinți, 1 accidentat în 2024, față de circa 23 pe an în 2019–2023. Cifrele apar așa cum le publică INS, dar nu sunt luate în calcul pentru cea mai mare și cea mai mică rată. Fiecare județ duce la pagina lui. Tabel și descărcare
Regiunile de dezvoltare
Centru a avut cei mai mulți accidentați la 1.000 de salariați dintre regiunile de dezvoltare, iar Sud-Muntenia cei mai puțini, în 2024 (fără regiunile cu date probabil incomplete)
Din 1.000 de salariați, câți s-au accidentat în muncă, pe regiuni de dezvoltare, 2024
- Nord-Vest1,00‰
- Centru1,08‰
- Nord-Est1,01‰
- Sud-Est0,99‰
- Sud-Muntenia0,87‰
- București-Ilfov0,88‰
- Sud-Vest Oltenia0,51‰
- Vest1,02‰
Sursa: INS, „Accidentați în muncă pe categorii de accidente, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe” (TEMPO ACC102B), 2024. Sud-Vest Oltenia nu este inclusă în comparație, pentru că are județe cu date probabil incomplete la INS. Tabel și descărcare
România și Uniunea Europeană
Câte decese revin la 100.000 de lucrători în România și în celelalte state ale UniuniiStatele UE
În 2023, România a avut mai multe decese la 100.000 de lucrători decât media UE; 8 state au avut mai multe
Decese din accidente de muncă la 100.000 de lucrători, statele UE, 2023; linia punctată = media UE
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2023. „b” = Eurostat a schimbat modul de numărare pentru acel stat în 2023. Tabel și descărcare
Pe activități
România a avut mai multe decese la 100.000 de lucrători decât media UE în agricultură, construcții și transport, dar mai puține în industria prelucrătoare
Decese la 100.000 de lucrători, România și media UE, 2023; media UE pentru 2024 nu este încă publicată
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2023. Tabel și descărcare
Evoluția față de UE
Diferența dintre România și media UE s-a redus de la 4,08 la 0,93 decese la 100.000 de lucrători, între 2011 și 2023
Decese la 100.000 de lucrători, România și media UE, 2011–2023
RomâniaMedia UE
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02), 2011–2023. Seria începe în 2011: atunci Eurostat a schimbat modul de numărare doar pentru România, așa că anii dinainte nu se compară direct. În 2020, Eurostat a schimbat modul de numărare atât pentru România, cât și pentru media UE. Tabel și descărcare
Accidentele declarate de lucrători
În 2020, 0,9% dintre lucrătorii din România au declarat un accident de muncă, față de 2,3% în UE
Persoane care au declarat, în Ancheta forței de muncă, un accident de muncă în ultimele 12 luni, România și UE, 2020
- România
- 0,9%
- au declarat un accident
- Uniunea Europeană
- 2,3%
- au declarat un accident
Sursa: Eurostat, „Persoane care declară un accident de muncă, pe activități CAEN Rev. 2 (Ancheta forței de muncă)” (hsw_ac5b), 2020. Tabel și descărcare
Cifrele anului și de ce diferă
Ce au publicat Inspecția Muncii și INS, ce numără fiecare instituție și când apar cifrele noiInspecția Muncii
În 2025, Inspecția Muncii a înregistrat mai puține decese, dar mai mulți accidentați de traseu
Cifrele anuale ale Inspecției Muncii, 2025 față de 2024
Pentru 2024, Eurostat publică alt număr de decese, calculat după reguli europene. De ce diferă cifrele.
Sursa: Inspecția Muncii, situația anuală a accidentelor de muncă („Prezentare generală”), 2024–2025. Accidentații de traseu sunt cei accidentați pe drumul obișnuit dintre casă și locul de muncă; Inspecția Muncii îi raportează separat. Cifrele din 2024 și 2025 sunt transcrise automat din imaginile publicate, de cel puțin două ori și independent; transcrierile au coincis. Tabel și descărcare
Cum numără instituțiile
Pentru 2024, Eurostat numără 163 de decese, iar INS și Inspecția Muncii 108
Ce accidente numără fiecare instituție
INS
Incapacitate de muncă de cel puțin 3 zile, invaliditate sau deces; fără accidentele de traseu.
Serie din 1992 · 108 decese în 2024
Eurostat
Absență de cel puțin 4 zile; decesul în cel mult un an de la accident.
Serie din 2008 · 163 de decese în 2024
Inspecția Muncii
Incapacitate de cel puțin 3 zile (definiția INS); accidentele de traseu, separat.
Serie din 2018 · 108 decese în 2024
Sursa: Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02); INS, „Accidentați în muncă pe categorii de accidente, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe” (TEMPO ACC102B); Inspecția Muncii, situația anuală a accidentelor de muncă („Prezentare generală”), 2024.
INS
Accidentații mortal numărați de INS au scăzut la 90 în 2023, apoi au crescut la 108 în 2024
Accidentați mortal în muncă, România, 2014–2024; fără accidentații de traseu
Eurostat publică alte cifre pentru aceiași ani, după reguli europene. De ce diferă cifrele.
Sursa: INS, „Accidentați în muncă pe categorii de accidente, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe” (TEMPO ACC102B), 2014–2024. Tabel și descărcare
Perioadele acoperite
Datele de pe site încep în ani diferiți: din 1992 la INS, din 2008 la Eurostat și din 2018 la Inspecția Muncii
Primul și ultimul an cu date, pentru fiecare instituție
- 1992
INS
Primul an cu date pe site.
- 2008
Eurostat
Primul an cu date pe site.
- 2018
Inspecția Muncii
Primul an cu date pe site.
- 2024
INS
Ultimul an cu date pe site.
- 2024
Eurostat
Ultimul an cu date pe site.
- 2025
Inspecția Muncii
Ultimul an cu date pe site.
Sursa: INS, „Accidentați în muncă pe categorii de accidente, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe” (TEMPO ACC102B); Eurostat, „Accidente de muncă mortale, pe activități CAEN Rev. 2” (hsw_n2_02); Inspecția Muncii, situația anuală a accidentelor de muncă („Prezentare generală”).
Calendarul publicării
Inspecția Muncii publică cifrele unui an între martie și iunie ale anului următor
Data la care Inspecția Muncii a publicat cifrele fiecărui an, 2018–2025
- 2018
11 iunie 2019
- 2019
26 mai 2020
- 2020
5 aprilie 2021
- 2021
31 martie 2022
- 2022
31 martie 2023
- 2023
17 aprilie 2024
- 2024
6 iunie 2025
- 2025
29 mai 2026
Sursa: Inspecția Muncii, situația anuală a accidentelor de muncă („Prezentare generală”). Data publicării este cea afișată pe pagina instituției.